22 iulie 2024

Știați că...

   Cele mai mari capodopere s-au născut din suferință. Iubirea și pierderea sunt printre cei mai comuni factori care declanșează geniul interior. Profunzimea sentimentelor scot la iveală focul mistuitor din adâncul cel mai întunecat al sufletului. Durerea cu care sunt trăite aceste sentimente, le dau strălucirea de care geniul are nevoie pentru a-i lumina pașii rătăcitori în noaptea vieții, făcându-le în același timp nemuritoare. Măreția geniului îl face să fie neînțeles și singur iar noi admirăm sentimente în forma lor cea mai pură, indiferent de modul  în care sunt expuse, fie că este vorba despre o poezie, o pictură, o sculptură, o compoziție muzicală...

  <<Ludwig van Beethoven (1779-1827), compozitor german, personalitate marcantă a muzicii în perioada de tranziție dintre curentul clasic și cel romantic. Elev al lui Wolfgang Amadeus Mozart și al lui Joseph Haydn, Beethoven este considerat un titan în istoria muzicii. Cu toate că nu s-a căsătorit niciodată, s-a îndrăgostit de câteva ori- de obicei de femei măritate, inaccesibile sau nepotrivite din alte puncte de vedere. La începutul lunii iulie din anul1812 a compus una dintre cele mai remarcabile scrisori de dragoste scrise vreodată, adresată unei „eterne iubite”, al cărui nume este trecut sub tăcere. Această scrisoare excepțională este găsită printre lucrurile personale ale lui Beethoven, după moartea lui. Nu a fost niciodată expediată. Ea este singura scrisoare de dragoste în care folosește pronumele personal la singular „tu” și a fost publicată prima oară în 1840 iar identitatea misterioasei destinatare a devenit subiectul multor romane. Odată cu trecerea timpului, numeroși biografi ai compozitorului au încercat să rezolve această enigmă. Cercetările de dată mai recentă par a sugera că necunoscuta ar fi Antonie Brentano, o doamnă din aristocrația vieneză, cu care Beethoven făcuse cunoștință în 1810 și care era căsătorită cu un om de afaceri din Frankfurt.>>

(Sursa: 50 cele mai frumoase Scrisori de dragoste din toate timpurile/ David H. Löwenherz)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu