Călătorii- Cluj-Napoca /orașul

     Weekend-ul acesta am plecat plini de încântare către Cluj-Napoca. Orașul este plin de grandoare având un aspect maiestuos, falnic, impunător iar oamenii deosebiți. Deși este un oraș în plină dezvoltare și destul de cosmopolit, acesta reușește să păstreze o simplitate naturală care îi dă un farmec aparte. Oamenii sunt senini, luminoși și amabili. Aceștia au o eleganță care mi-a adus aminte de München sau Münster, o finețe aparte, un anume bun gust fără să fie stridenți.

    Așezată la o masă, într-un restaurant foarte aglomerat, am privit oamenii din jurul meu. La mese serveau tineri (chiar copii aș spune) iar clienții erau de toate vârstele. În fața mea, la o masă vecină, stăteau câțiva tineri pe care îi priveam cu interes. Una dintre tinere avea o floare roșie în păr și o privire blândă. Erau de o normalitate pe care nu am mai văzut-o de mult timp. Le ghiceai cu ușurință vârsta, nefiind ascunsă sub straturi groase de machiaj. Am remarcat faptul că nu era hărmălaie, în ciuda faptului că era plin de oameni. Se auzea o muzică în surdină, zumzet de la conversații și râsul cristalin al unor copii care se jucau printre picioarele oamenilor care treceau. Nu erau oameni nervoși, supărați sau care să vorbească tare. Nu am văzut nici haine prea mulate și nici prea scurte. Nu știu ce au oamenii de la Cluj, dar mi-aș dori să văd așa oameni peste tot pe unde călătoresc.

Cu același interes i-am privit și în centrul orașului. Peste tot în jurul meu văd persoane, indiferent de vârstă, care au așa... nu știu... o eleganță naturală care nu este accentuată de haine, ci mai mult de chip. A fost prima dată când am simțit o adevărată încântare să privesc oamenii. Nu îmi amintesc când am făcut asta cu plăcere în România. În trecut am evitat intenționat să privesc oamenii. Erau două extreme. Unii care încercau să iasă în evidență și erau prea stridenți, extravaganți peste măsură prin tot, ținută, machiaj și comportament. Ceilalți se pierdeau în mulțime, mult prea amărâți, cu capul plecat și ochi triști. Primii, dar și cei mai mulți, îmi provocau repulsie iar ceilalți mă făceau să simt durere față de greutățile și neputința lor. Pe primii am evitat să îi privesc iar pe ceilalți am putut doar să îi ascult... Acum, pentru prima dată am înțeles că am găsit un leac pentru dorul care mistuia sufletul de atâta vreme, și anume, oamenii, oamenii buni și calzi la vorbă și la port. Ah, dacă aș putea m-aș muta cu dragă inima la Cluj, chiar și mâine.

    Revenind la povestea mea de astăzi, vreau să vă spun că este un oraș în care este bine să stați cel puțin o săptămână, dacă doriți să-l „gustați” pe îndelete. Atât orașul în sine cât și împrejurimile sunt absolut încântătoare, dar astăzi vorbim despre oraș, lăsând pe data viitoare împrejurimile. Înainte de a prezenta recomandările mele pentru o vizită la Cluj-Napoca, am să vă spun că au mai fost mai multe lucruri care m-au impresionat în mod special aici. Unul dintre ele este că ai posibilitatea de a face sport în schimbul unei călătorii gratuite cu mijloacele de transport în comun. Și să nu credeți că este o glumă, am văzut oameni făcând cele 20 genuflexiuni.

Un alt lucru pe care l-am remarcat este faptul că vinerea, numită și „vinerea verde” călătoria este gratuită pentru toată lumea, ca o încurajare de a renunța la mașină.

Și nu în ultimul rând m-a impresionat Primarul Emil Boc, aflat la cel de al cincilea mandat ca Primar al Clujului. Un om pe care îl vezi mergând cu transportul în comun, la fiecare eveniment sau căsătorind tinerii în Parcul Mare. Simplitatea și naturalețea cu care se prezintă omului de rând o poți vedea inclusiv pe rețelele de socializare. Am fost plăcut surprinsă de acest om.

    La fiecare pas orașul este o încântare plină de istorie pe care o puteți completa cu o vizită la teatru. Eu am avut norocul să prind bilete la o piesă de Caragiale și nu mică mi-a fost mirarea să constat faptul că este încă actuală. Dar, să lăsăm poveștile la o parte și să încercăm să ne informăm puțin, să aflăm dincolo de emoții și trăiri câteva informații despre orașul Cluj -Napoca și poate așa vom afla ce îl face atât de special.

     În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, creșterea nivelului de trai al burgheziei mijlocii a deschis pofta de distracții și agrement. În acest context, asistăm, în Europa, la o dezvoltare fără precedent a consumului de spectacole de divertisment. 

Teatrul Național se prezintă ca unul dintre cele mai valoroase monumente arhitecturale ale orașului.

         

    Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, este municipiul de reședință al județului Cluj, România, aflat în regiunea istorică Transilvania. Este al doilea oraș ca populație din țară. Cu o istorie de peste două milenii, orașul este supranumit Inima Transilvaniei sau Orașul comoară.

• Istoria Clujului începe cu popularea teritoriului orașului modern de triburi de daci și celți, care se presupune că au dat zonei denumirea de Napoca, și cucerirea acestuia de către Imperiul Roman.
     
  
• Clujul este unul din cele mai importante centre academice, culturale și economice din România. Acesta găzduiește sediile unor firme importante pe plan național, precum Banca Transilvania, producătorul de farmaceutice Terapia, producătorul de cosmetice Farmec și Berăria Ursus. Din mediul academic clujean fac parte: Universitatea Babeș-Bolyai, cea mai mare și veche instituție academică din țară, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea Sapientia, cea mai mare universitate cu predare în limba maghiară din România.  
• Pe plan demografic, Clujul a fost unul din puținele orașe din România în care populația nu a scăzut între anul 1990 și prezent. Populația estimată în anul 2020 a fost de 327.985, la care se adaugă un număr de aproximativ 100.000 de studenți în cele 9 instituții de învățământ superior din oraș. Totodată, Clujul și-a dublat suprafața construită între anii 2000 și 2020, de la aproximativ 18 km la 36 km.
• 
  Clujul este împărțit în 20 de cartiere dispuse circular, în jurul centrului, care s-au constituit în trei faze principale.
• Într-un clasament al calității vieții, Cluj-Napoca ocupa, la începutul anului 2021, locul 43 dintre 91 orașe europene . Cluj-Napoca se afla în clasament deasupra unor metropole precum Barcelona (locul 59), Paris (locul 75), Londra (locul 62), Roma (locul 80) sau Moscova (locul 85). Clasamentul a fost realizat luându-se în considerare puterea de cumpărare, gradul de siguranță al populației, sistemul de sănătate și nivelul de poluare, printre altele.
• Din punct de vedere al criminalității, Cluj-Napoca este unul dintre orașele cu cel mai ridicat grad de siguranță din România. Un studiu efectuat în anul 2020 a clasat Clujul pe locul 13 din lume ca siguranță (din 374 de orașe evaluate) și pe locul 1 din România.
• Cluj-Napoca, împreună cu zona metropolitană Cluj, are una dintre cele mai mari și dinamice economii din România.
• Clujul dispune de o gamă largă de activități și întreprinderi din domeniul culturii, orașul având o bogată istorie a teatrului, cinematografiei și muzicii.
• Prima atestare documentară a orașului datează încă din antichitate, când geograful grec Claudius Ptolomaeus a clasificat așezarea drept capitala fostei provincii Dacia Porolissensis. În timpul domniei împăratului Hadrian, orașul a fost ridicat la rang de municipiu, sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca. După retragerea trupelor romane, orașul a trecut printr-o perioadă de regres cauzată de invazii barbare. Deși a suportat un puternic regres din cauza năvălirilor barbare care au urmat retragerii romanilor (în 271), în Evul Mediu orașul a cunoscut o civilizație înfloritoare, însoțită de o excepțională acumulare de valori economice, artistice și culturale care au justificat atribuirea și consolidarea unui supranume cu care puține orașe se puteau mândri: acela de „oraș-comoară”.
• Astăzi, municipiul Cluj-Napoca este reședința județului Cluj și capitala spirituală și economică a Transilvaniei, un puternic centru universitar și medical, un pol al diversității și al multiculturalismului, unde trecutul, prezentul și viitorul reprezintă suma identității și specificității locale.

În Cluj sunt posibilități de plimbare foarte variate. Enumerând câteva avem:

• Centrul reprezintă principala zonă culturală, financiară, administrativă și comercială a municipiului Cluj-Napoca. Acesta este structurat pe trei mari piețe care formează un triunghi, Piața Unirii, Piața Mihai Viteazul și Piața Avram Iancu, vechea piață denumită în evul mediu "Piața Gâștelor", unde astăzi se află Catedrala Ortodoxă și Opera Română. Alte piețe sunt Piața Muzeului și Piața Lucian Blaga. Centrul se individualizează față de restul orașului printr-o serie de monumente arhitectonice și istorice, clădiri din secolele XVII-XX. Pe laturile străzilor precum Regele Ferdinand, Eroilor, Iuliu Maniu, Napoca, Memorandumului și 21 Decembrie se întind clădiri impresionante în stil baroc, renascentist și gotic. În ultimii ani centrul a fost împodobit cu clădiri moderne precum sedii de bănci și instituții publice. Latura comercială este în continuă dezvoltare. Perioada comunistă a interzis dezvoltare rețelei comerciale, însă după 1989, bulevardele în special au fost umplute de magazine de îmbrăcăminte, încălțăminte, bijuterii, parfumuri, autovehicule ș.a. Printre monumentele istorice importante se numără "Monumentul Memorandiștilor", "Statuia Lupoaicei", "Statuia lui Matei Corvin" și "Statuia lui Mihai Viteazu". Alte atracții turistice sunt muzeele și galeriile. În centru se află Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul de Etnografie și câteva galerii.
•  Parcul Central „Simion Bărnuțiu” (colocvial Parcul Mare), cu o vechime de peste 180 de ani, este unul dintre principalele spații verzi din zona centrală a municipiului Cluj-Napoca. El este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010.Primele încercări de a transforma locul într-un parc public însă nu s-au bucurat de sprijinul material și moral al familiilor nobiliare clujene, ele deținând grădini ornamentale proprii. Istoria parcului începe în anul 1827. Aici găsim fostul Cazino, astăzi găzduind Centrul de Cultură Urbană din Cluj.
                
  
• Râul Someș este, după cum știm, apa ce străbate orașul Cluj-Napoca, dar și o adevărată emblemă a orașului. Someșul Mic se formează din unirea Someșului Rece cu Someșul Cald în dreptul localității Gilău. Traversează orașul Cluj-Napoca și se unește cu Someșul Mare la Dej pentru a forma râul Someș. Proiectul de amenajare a râului Someșul Mic în Cluj-Napoca și în cadrul acestuia se realizează lucrări de amenajare a malurilor pe 4,1 km, îndiguiri pe 4,5 km și amenajare a afluenților pe 3,8 km.
• Cetățuia aflată în nordul centrului istoric al orașului, include zidurile unei fortificații din secolul al XVIII-lea, al cărei platou a fost transformat în parc. Vârful dealului Cetățuia se află la o altitudine de 405 metri. O urcare scurtă, dar pe alocuri anevoioasă, oferă o vedere panoramică a Clujului, spectaculoasă atât ziua, cât și noaptea iar în timpul Transilvania International Film Festival (TIFF) aici e amenajat și un cinematograf în aer liber. Ea a fost construită de către habsburgi fiind prima fortificație de tip Vaubahn din Transilvania. Din fortificația care a dat numele dealului se mai păstrează astăzi doar o parte din ziduri, câteva clădiri și două porți. Pe colina dealului a fost construit Hotelul Belvedere în perioada anilor 1970, iar în 1995 a fost înălțată o cruce imensă din fier, în locul celei distruse de comuniști în anii 1950. Crucea inițială a fost ridicată în memoria celor întemnițați aici. 
  
           
• Fără să părăsim orașul, Lacurile Gheorgheni (1 și 3) sunt opțiuni excelente pentru cei care vor să facă plimbări romantice pe lângă lac sau chiar pe lac (cu hidrobicicletele), să citească o carte, să facă yoga, să mediteze sau să aibă un picnic delicios și să se bucure de vremea bună pe iarbă.
                        
• Grădina Botanică în sine este o destinație potrivită pentru o plimbare: floră de pe toate continentele, statui înconjurate de vegetație, lacul cu nuferi, podul japonez și 7,5 kilometri de alei.                 

• 

  Dealul Feleacului este locul de unde poți arunca o privire spre vale de la cei 711 metri altitudine și înfățișează Clujul în toată splendoarea lui, fie zi sau noapte. Plimbându-te prin oraș nu conștientizezi măreția orașului, dar privindu-l de sus îți umple sufletul de emoții cu miile de luminițe care strălucesc ca niște steluțe în întunericul nopții. Este în afara orașului, dar poți ajunge aici din centrul Clujului pe jos, cu bicicleta, cu autobuzul sau cu mașina. Drumul durează între o oră și jumătate și 20 minute, în funcție de mijlocul de transport ales.                                      

    Și acum, o ultimă recomandare: - Cafe Mozart (Cardinal Iuliu Hossu nr. 7) este locul unde vă puteți odihni pașii obosiți de plimbare. „Asemeni unei călătorii în timp, puteți uita de lumea de afară imediat ce îi treceți pragul. Aici vă așteaptă sunetul diafan al lingurițelor, al ceșcuțelor, muzica în surdină- nostalgie, seninătate, bucurie.” (sursa: https://cafemozart.ro/)

      

Citind toate aceste informații, cum să nu-ți dorești să trăiești aici? Abia acum înțeleg de ce am văzut seninătatea pe chipurile oamenilor, pentru că ei se simt în siguranță și au o viață liniștită iar asta se simte, nu doar se observă. 

(Sursa informațiilor: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca#  )