Este sfârșit de decembrie. Am clipit de câteva ori și a venit deja Crăciunul. Miroase a brad, portocale, scorțișoară și vin fiert. Este vremea să ascultăm colinde și să ne aducem aminte de copilărie.
Știu că de obicei Sărbătorile reușesc să ne aducă și tristețe, apăsare, dor, regret și multă singurătate, dar toate astea se întâmplă pentru că ne-am învățat să luăm ce ne dă viața și noi nu mai adăugăm nimic.
Cândva spuneam că ar fi așa de bine să putem să împodobim bradul cu nuci și mere roșii, să ne confecționăm singuri beteala din hârtia de la bomboane, ca atunci când eram copii, și să încetăm goana aceasta nebună a cumpărăturilor. Să prețuim timpul petrecându-l cu cei dragi, căci acesta este cel mai prețios cadou pe care îl putem oferi, dar și primi.
Ei bine, anul acesta eu mi-am împodobit bradul cu amintiri frumoase și gânduri bune. Am avut inspirația ca din fiecare loc pe care l-am vizitat să-mi cumpăr (pe lângă obișnuitul magnet) un suvenir din lemn. Acum, la sfârșit de an, când în casă este cald și bine, aud la geam vântul și privesc bradul împodobit. Printre crengile lui verzi văd fiecare loc pe unde am călătorit și știu că nu sunt ornamente, sunt vise împlinite, sentimente și multă iubire.
În aceste momente pline de bucurie sufletească tot trupul mi-e plin de recunoștință. Ridic ochii la cer și Îi mulțumesc Lui pentru tot. Pentru că sunt vie, sănătoasă; pentru familia pe care mi-a dat-o și asupra căreia veghează; pentru bucuria ce mi se așază pe chip în fiecare zi; pentru frumusețea lucrurilor, a locurilor, dar mai ales a oamenilor.
Sunt oameni care mă cunosc și știu despre mine faptul că eu simt o mare bucurie atunci când dăruiesc.
În fiecare an sub bradul de Crăciun stau frumos așezate cadourile pentru persoanele dragi. Cu cât sunt mai multe, cu atât mai împlinită mă simt, căci fiecare nume reprezintă un om care mi-a pășit în suflet și care mi-a îmbogățit viața prin propria prezență.
Ca niciodată, astăzi acolo nu se regăseau multe cadouri, dar știți de ce? Adevăratele cadouri nu sunt acolo pentru că sunt prea mari ca să intre în casă. Anul acesta a fost minunat și am dăruit în fiecare zi, nu doar de Sărbători. Am dăruit recunoștință și apreciere, respect și afecțiune, zâmbete și vorbe bune. Bucuria cu care am dăruit a făcut ca darul meu să fie răsplătit înzecit, căci am primit cadouri în prietenii sincere și oameni frumoși care mi-au ieșit în cale hotărând să-mi fie alături. Poate că nu avem întotdeauna bani pentru cadouri scumpe, dar cu siguranță avem un zâmbet și o îmbrățișare, dăruiți-le. Pentru mine asta înseamnă să dăruiești și să primești. Asta înseamnă să fii bun și nu doar de Crăciun.
Nu mi-am început anul cu nici un fel de plan și singurul meu țel a fost să fiu un om mai bun. M-am bucurat de fiecare zi așa cum a venit și am încercat să găsesc ceva frumos în orice situație. Am păstrat în suflet doar iubire și am revărsat-o în jurul meu. Nu am contorizat cât și cui să o dăruiesc.
Acum, la sfârșit de an privesc bradul împodobit și zâmbesc. Miroase a sarmale și se aud colinde.
Da, este prezentă nostalgia vremurilor trecute și dorul de oamenii care nu mai sunt, dar nu mai este durere, ci acceptare a cursului vieții la care am învățat să contribui, căci doar așa te simți împlinit.
Chiar dacă este iarnă nu lăsa frigul să-ți pătrundă în suflet înghețându-ți sentimentele, sinceritatea, bunătatea, omenia, iubirea, respectul, prietenia... Dăruiește fără să te chibzuiești și nu uita că oamenii sunt și ceea ce știm noi să găsim în ei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu